Menu
Statul Major al Forțelor Navale
20 august 2018
Telefon: 0744 359 518

Navigaţie cu vele în Marea Neagră

La mai puţin de oră după ieşirea din portul Constanţa, aşadar din prima zi a marşului, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul N.Ş.Mircea a ordonat ridicarea tuturor velelor. Pentru prima dată, cel puţin în ultimii zece ani, N.Ş.Mircea s-a îndreptat din prima zi spre Bosfor doar navigând cu vele. O imagine impresionantă a maiestuosului nostru velier cu toate velele albe, de la gabier la rândunică sau de la straiuri la focuri – după cum sunt denumite - umflate de vântul generos al Mării Negre de 4,5  metri pe secundă care făcea ca nava să atingă viteza de peste cinci noduri. Mai bine de şase ore sunetul motorului a dispărut şi a fost înlocuit cu clipocitul apei mării care lovea uşor bordajul. Chiar dacă au fost doar câteva zeci de mile parcurse astfel începutul a fost de bun augur. Desigur, navigaţia cu vele a fost posibilă şi datorită faptului că nava este la al doilea marş de instrucţie, are toate velele învergate dar mai ales cadeţii români se află la bord de trei săptămâni şi se descurcă deja foarte bine în arboradă. Marea Neagră nu se dezminte însă, este puţin agitată. Au apărut deja printre cadeţi primele semne ale răului de mare sau primele arsuri la palme după ce au tras de manevrele curente fără mănuşi dar sunt nesemnificative şi nu sunt de natură să-i îngrijoreze pe medicii de la bord, este vorba de colonelul medic Eduard Moise şi omologul său german,  căpitan-comandorul Malte Huber.

Dar pentru că nava are un program de respectat, în cazul de faţă ora de intrare în Strâmtoarea Bosfor, velele au fost strânse. Ca şi la ridicarea  lor, este un adevărat spectacol plin de sunete, ordine, mişcare dar nu haotic ci foarte bine „regizat” şi condus de aspirantul Laura Zburlea, 24 de ani (prezentă la bord în voiajul de instrucţie din 2015, şefă de promoţie la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” în 2017, sosită la navă în martie anul acesta) cea care răspunde de farul prova (e vorba de primul catarg al navei sau arborele trinchet) ajutată de maistrul militar principal Ionuţ Comuna şi maistrul militar clasa a IV-a Nicu Chirilă dar şi de maistrul militar clasa a II-a Cristian Gâzea, şeful de echipaj şi cel care răspunde de farul pupa (şi nu este vorba de nici un far ci de catargul principal al navei sau arborele mare), ajutat şi el de maistrul militar clasa a II-a Marius Tomiţă şi maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Mihai. Şi desigur gabierii sau aşa cum figurează în lista de echipaj, după funcţie, marinar (manevrant-gabier), oameni minunaţi care lucrează la înălţimea ameţitoare din arboradă dar a căror profesie mă îndoiesc că o vom regăsi în nomenclatorul meseriilor din România. Şi al căror statut sau mai bine zis retribuire specifică ar trebui să fie grabnic modificată conform unicităţii şi specificului activităţii lor în marină şi în Armată în general. Altfel e posibil ca în curând să nu mai avem pe cine trimite să urce în arboradă ... Participă toată lumea adică cadeţii români, cei germani (dar doar la manevrele de pe punte din cauza standardelor diferite de protecţia muncii la înălţime pe care le au la nava lor Gorch Fock şi acesta este motivul pentru care nu urcă în arboradă) şi echipajul şi nu mă refer aici doar la gabieri ci şi din alte compartimente ale navei, chiar şi de la mecanici. Pentru că la manevra velelor este nevoie de un anumit număr de oameni. În acest  marş de instrucţie se află la bord un număr de 38 de studenţi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, număr insuficient pentru ridicarea simultană a velelor pe arborele trinchet şi arborele mare.

Dar de mâine lucrurile se vor schimba deoarece vor intra „în pâine” şi cadeţii străini, 12 la număr din şase ţări diferite dar şi cei detaşaţi la navă pentru acest marş de la alte unităţi. Dacă vorbim de cadeţii străini noutatea este prezenţa a doi cadeţi din Marea Britanie, Neil Conell şi Callum Tapper, foarte „britanici” dar nu scorţoşi, chiar foarte deschişi. Unul dintre ei este deja ofiţer, a refuzat să fie cazat în una din cabinele de sub dunetă şi a ales să stea în cazarmă cu ceilalţi cadeţi pentru a experimenta ... somnul la hamac. Cu alte cuvinte o aventură şi o experienţă unică pe care au de gând să o trăiască până la ultimul detaliu. Nu sunt singurii. I-am remarcat pe cadeţii chinezi, îndrăzneţi dar respectuoşi, Kun Chen şi Dazhou Lan, pe cel bulgar, un adevărat lider în devenire, Nikolay Petrov, pe sfioasa Alicja Zejmo şi colegul ei polonez Marcin Kleparski, pe (încă) timizii cadeţi turci, Onur Aydinli şi Selcuk Erim sau prea retraşii (deocamdată, să fim îngăduitori, este abia prima zi a marşului!) ucrainieni Denys Yurchenko şi Vitalii Salahornyk. Am scris mai mult despre cadeţii străini în acestă primă corespondenţă deoarece am vrut să subliniez extraordinara diversitate lingvistigă şi culturală de la bord. Nu mai puţin de opt naţiuni sunt prezente şi chiar dacă sunt folosite doar limba română şi engleză, fenomenul în sine  este unul incredibil. Cum inspirat declara cu ceva vreme în urmă comandorul profesor univ.dr.Octavian Tărăbuţă, N.Ş.Mircea a devenit un pol internaţional al instruirii şi practicii marinăreşti la bordul unui velier. Sper ca până la finalul marşului să vă pot relata şi impresiile lor despre această experienţă.

Spectacolul ridicării sau coborârii velelor, deşi l-am admirat de nenumărate ori te surprinde de fiecare dată. Liniştea este înlocuită de sunetul ritmic al motorului principal semn că domnul căpitan Flaviu Kmen, inimosul şi simpaticul şef mecanic al navei (sau conform denumirii funcţiei comandant Serviciul de Luptă Electromecanic şi instructor superior şi asta deoarece relativ recent funcţiile au fost modificate la navă) ţine să confirme zicala „Merge maşina, merge Marina!” Acum zece ani participa în calitate de cadet la extraordinarul marş de instrucţie al anului 2008 care ne-a dus până în Marea Baltică, acum de mai bine de patru ani este şef mecanic. O revenire la nava şi spiritul care l-a format şi nu este un caz singular în actualul echipaj. Apusul ne găseşte încă în Marea Negară navigând pe o mare de gradul 2-3, mai mult o hulă care nu ne dă pace, spre Strâmtoarea Bosfor. Urmează tot un spectacol dar total diferit.

Text şi foto: Bogdan Dinu  

Comunicat de presă

BackShare:   

Loading data ...