Menu
Statul Major al Forțelor Navale
5 septembrie 2018
Telefon: 0744 359 518

Singuri în largul Mării Adriatice

În dimineața aceasta, pe data de 5 septembrie, ne-am despărțit de Split, dar continuăm să navigăm pe lângă coasta dalmată. La ora 10, cu pilot la bord, salutați de pe cheu de doamna Alina Danet de la consulatul onorific al Românei din oraș și de comandorul Nenad Kontri, ofițerul de legătură croat, și asistați de două remorchere, executăm manevra de ieșire din port. Privim pentru ultima dată faleza cu palmieri a bătrânului oraș și, depășiți în viteză de tot felul de feriboturi și catamarane, luăm drum direct spre sud de data aceasta, tăind ceea ce pe hartă este canalul Split. Navigăm însoțiți din curtoazie în babord de o navă a Gărzii de Coastă a Croației până la intrarea în strâmtoarea Vrata. Are numărul de bordaj 02, dar mai interesant este numele navei: Solta, chiar numele insulei pe lângă care o să trecem în curând. Prin tribord, ne depășește un feribot al companiei Jadrolinija, cu un alt nume de insulă din zonă pe lângă care am trecut la venirea în Split: Korcula.

După ce ieșim din strâmtoarea Vrata, care separă Insula Solta de Brac, cunoscute destinații de vacanță spre care se îndreaptă mulțimea de feriboturi, luăm drum de sud-vest până la Insula Sveta, punct de unde intenționăm să ridicăm velele și de unde ruta noastră apare ca o linie dreaptă spre sud-est până o să revenim în Marea Ionică la vest de Creta. La ieșirea din strâmtoare, vântul crește în intensitate și ajunge la 10 metri pe secundă, iar stropii valurilor ajung chiar și pe puntea dunetă. Albastrul Adriaticei se albește de la spuma berbecilor și a velelor ambarcațiunilor de tot felul, într-un număr impresionant. Până dincolo de ora 16, am navigat cu motor, cu o viteză de 7,5 noduri, pe o mare tot mai agitată, vântul a crescut până la 12 metri pe secundă, în timp ce am lăsat la babord insulele Hvar și mai apoi Vis. Și, pentru că ne doream să începem cât mai curând navigația cu vele, nu am mai așteptat să ocolim prin babord Insula Sveta și am scurtat-o direct spre sud curat prin vestul insulei Vis și cu insula Bisevo în tribord prin strâmtoarea care le separă, Bisevski. A fost și ultima zonă în care am mai avut semnal la telefoanele mobile, de acum vom naviga în mijlocul Mării Adriatice. Sărbătoritul zilei de 5 septembrie este cadetul german Andre Perschke, care a împlinit, în largul Mării Adriatice, 21 de ani.

S-au legat deja prietenii pe navă între cadeții români și germani, între cei străini, așa că nu mai este nimic neobișnuit să vezi tineri viitori ofițeri de marină din țări diferite, cu uniforme diferite, discutând împreună sau admirând priveliștea orașului la plecarea din port. Sunt tineri, frumoși, optimiști la începutul vieții și profesiei. Un exemplu doar, surprins de aparatul foto, sunt britanicul Neil Connell și cadeta germană Julia Singer.

 Se aude comanda „La front pe vergi!”, cadeții urcă în arboradă să dezlege velele și, în foarte scurt timp, le întindem aproape pe toate, mai puțin rândunica. Același spectacol, aceeași forfotă pe toate cele trei punți și în arboradă, unde urcă pe rând, la ordin, cadeții pentru dezlegarea sacheților, astfel încât velele să poată fi desfășurate. Întâi, cei de la vela de sus, rândunica sau zburătorul, mai mici de înălțime, dar mai sprinteni, apoi cei de la contragabier, gabier și vela mare, mai puternici pentru că este nevoie de mai multă forță la strângerea velei mari. Un adevărat „balet” al cadeților la urcarea pe grijele (mai simplu spus este vorba de „treptele” sarturilor, scărilor din parâmă și cabluri metalice pe care urcă în arboradă în cele două borduri), la trecerea prin gabie și crucetă (cele două mici platforme de pe catarg), la trecerea de aici pe vergă și țapapie (prima este cea care susține vela, a doua este parâma metalică pe care stau cu picioarele cadeții), la dezlegarea sau, după caz, la strângerea și legarea velelor. Totul dublat de „coregrafia” de pe punți, cu tragerea și manevrarea parâmelor de la caviliere și din borduri de la școte, contrașcote, strângători, mure și fungi (pe scurt, toate sunt manevre curente și parâme pentru manevrarea, întinderea sau strângerea velelor). Un vacarm dominat de comenzile autoritare ale ajutorilor sau șefilor de far, fie că e vorba de maistrul militar clasa a II-a Cristian Gâzea, maistrul militar clasa a IV-a Mihai Alexandru sau maistrul militar clasa a II-a Marius Tomiță, transmise prin megafon: „Trage gabierul!”, „Stop rândunica!”, etc. Și așa cum aminteam în altă corespondență, momentele intrării în scenă sunt anunțate prin stația de amplificare de „regizorul” de pe puntea dunetă, fie că este vorba de aspirantul Laura Zburlea, de locotenentul Attila Bokor sau de ofițerul secund, căpitanul Florin Albici. Adică nu doar de ofițerul cu manevra velelor de pe navă, ci și de toți ofițerii de cart, pentru că fiecare trebuie să cunoască aceste lucruri. Și peste toți, precum autorul care a scris toată „partitura”, privind discret, dar fără să intervină, chiar dacă nu îi scapă nimic, este comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă. Imaginea pe care am surprins-o, cu el urcat pe banchetul de la alidada din babord ca să poată vedea până în prova la focurile bompresului este elocventă, dar nu este nimic neobișnuit la bord.

„Stop mașina!” la ora 17 și de acum încolo navigăm doar cu ajutorul vântului care a mai scăzut în intensitate, are acum doar 7 metri pe secundă din sud-est, adică perfect pentru noi. Urmează o etapă de aproximativ 60 de mile marine prin mijlocul Mării Adriatice, sperăm noi numai cu vele, iar mâine noapte ajungem în Strâmtoarea Otranto. Este timp suficient, dacă ne uităm pe program, abia mâine, 6 septembrie, trebuie să părăsim apele teritoriale croate la ora 23. La asfințit trecem și de insula croată Susak la o distanță de 8 mile în babord. La prova, un spațiu pe care îl preferă pentru momentele de repaus, cadeții germani se relaxează la sfârșitul zilei, joacă cărți, se odihnesc sau lucrează la sacul de marinar, pe care trebuie să-l termine curând. De acum suntem singuri pe întinsul Adriaticii, e liniște pe navă și înaintăm cu 6 noduri spre sud, sud-est, cu vântul cel bun.

Text și foto: Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare:   

Loading data ...