ISTORIC

Baza Logistică Navală „PONTICA” este continuatoarea tradiţiilor Arsenalului Marinei, prima structură logistică din Forţele Navale.
La data de 01 august 1864, din initiativa locotenent-colonelului de marină Constantin PETRESCU a fost inființată prima structură a Arsenalului Marinei, în locul numit “Pescaria veche” unde a fost amenajat un mic atelier pentru repararea navelor, care a constituit embrionul Arsenalului Marinei de mai tarziu.
In anul 1868 a fost mutat, odata cu Comandamentul Corpului Flotilei, la Galați, unde se aflau vopsitoria, baia și atelierele de bărci, o mașină cu aburi și căldare ca centrala de energie și un atelier de ajustaj, forje și lemnărie.
La 27 august 1879, Atelierele Flotilei s-au constituit într-un singur stabiliment sub numele de Arsenalul Flotilei, cu o organizare similara Arsenalului Armatei.
Conform Legii de organizare a Flotilei din 9 iunie 1886, Arsenalul Flotilei cuprindea depozitele de materiale pentru amararea navelor, depozitele de combustibili, depozitele de materiale explozibile și atelierele pentru reparația navelor. In anul 1898 a fost editat Regulamentul Serviciului Arsenalului Flotilei.
Conform Instrucțiunilor Ministeriale relative la punerea în aplicare a I.D.R nr. 1795 cuprinzând repartizarea unitaților Marinei Militare, Arsenalul Marinei cuprindea un director al Arsenalului, cu personalul ajutator necesar, Santierul Naval pentru constructia si reparatia bastimentelor, Depozitele generale de materiale de întretinere pentru mersul navelor și Vasele în rezervă sau reparații generale. Conform art.13, Arsenalul Marinei constituia un corp aparte, insărcinat cu reparația și construcția bastimentelor, aprovizionarea materialelor generale de intreținere pentru funcționarea navelor, păstrarea și intreținerea navelor în rezervă, precum și amararea navelor auxiliare în serviciul Marinei Romane.
În baza ordinelor nr. 1520 din 13 ianuarie 1916 si nr. 1953 din 15 februarie 1916 ale Comandamentului Marinei, Arsenalul Marinei a executat lucrari de modernizare a monitoarelor.
În perioada 1036-1940, Arsenalul Marinei s-a subordonat Direcției Stabilimentelor Industriale ale Aviației și Marinei din cadrul Ministerului Aerului și Marinei. In anul 1940 a revenit în subordinea Marinei Regale Române.
În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Arsenalul a deservit navele maritime și fluviale. Din cauza aproprierii frontului de Galați, în luna mai 1944 a fost evacuat la Izlaz-Romanati, unde nu a putut utiliza decat 60% din capacitatea normala de lucru. Revenirea la Galați s-a facut între 15-31 octombrie 1944.
În perioada postbelică, Arsenalul Marinei și-a continuat activitatea specifică, executând lucrări de construcții si reparații la navele Marinei Militare și onorând și comenzi din străinătate.
Începând cu anul 1958, Forțele Maritime Militare au trecut la o noua organizare în conformitate cu Directiva și cadrul de pace al Forțelor Maritime Militare din același an.
În anul 1959 grupul industrial militaro-civil din care facea parte și Arsenalul Marinei s-a desființat, structurile componente trecând în mare parte în subordinea Ministerului Industriei, Petrolului și Chimiei.
La 1 aprilie 1960, a fost inființat Portul Militar nr.12 Mangalia având în compunere și Șantierul Naval, Detașamentul 301 Muniții, Detașamentul 310 Intreținere Port, Tehnici cu cazarmarea și Detasamentul 147 Nave auxiliare.
Pe data de 1 aprilie 1962, a fost inființată Divizia 42 Maritima conform Ordinului Marelui Stat Major nr. C.L.0064 din 28.03.1962, care avea în subordine și Portul Militar, compus din: Baza de Litoral 321, Baza 349 Autotransport, Detașamentul 310 Intreținere Port, Detașamentul 327 Asigurare Tehnico-Materială, Atelierul 351 Reparații Armament, Atelierul 341 Revizii si Reparații nave, Depozitul 305 Carburanți Lubrefianți și Sectorul Construcții și Intreținere Portuară.
Începand cu data de 1 aprilie 1962 a fost inființată Baza de Litoral 325 Tulcea. Principala sa misiune a fost de aprovizionare, asigurare tehnico-materială și financiară a unitților subordonate Brigazii 24 Fluviale. La data 1 iulie 1964 unitatea și-a schimbat denumirea in Batalionul 325 Deservire Nave iar la data de 1 iunie 1980 in Batalionul 325 Aprovizionare. La 30 mai 1995, unitatea s-a transformat in Baza 325 Logistică și a intrat în subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale.
La 20 mai 1980 a fost înființat Batalionul 329 Aprovizionare Brăila, subordonat Comandamentului Brigazii 24 Fluviale. Incepând cu data de 1 ianuarie 1982, Secția 338 Reparații Tehnică de Luptă și Secția Reparații Aparatură de Navigatie au format Baza 338 Reparații Tehnică de Luptă Navală Constanta, subordonata Comandamentului Marinei Militare.
La data de 30 martie 1983 au fost inființate Baza 330 Reparații și Aprovizionare, subordonată Comandamentului Diviziei 42 Maritime și Baza 335 Reparații și Aprovizionare, subordonată Comandamentului Brigazii 29 Vedete Mangalia.
Prin Ordinul Ministrului Apărării Nationale nr. MS 145 din 23 aprilie 2002 s-a aprobat inființarea Comandamentului Bazei 1 Maritime și Comandamentului Bazei 2 Fluviale, subordonate Statului Major al Fortelor Navale.
Baza 1 Maritimă Constanta a fost inființată la data de 1 august 2002, prin Hotararea Consiliului Suprem de Apărare al Țarii nr. 27 din 25 aprilie 2002.
În baza ordinului ministrului apărării naționale nr. MS 179 din 14 decembrie 2004, la data de 1 mai 2005, Comandamentul Bazei 1 Maritime s-a transformat În Comandamentul Bazei Navale, luând în subordine și structurile logistice din zona fluviala.
Prin ordinului ministrului apărării naționale nr. MS 45 din 14 aprilie 2010, incepând cu data de 1 iunie 2010, prin reorganizare, Baza Navală s-a transformat in Baza Logistică Navală, având în compunere Comandamentul Bazei Logistice Navale, Centrul 338 Mentenanță Tehnică Navală, Divizionul de Nave Speciale, patru secții logistice (Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea), trei depozite mixte și doua sectoare mixte de depozitare.
În luna martie 2012, Baza Logistică Navală a primit denumirea onorifica „PONTICA”.
Prin Decretul prezidenţial nr. 360 din 19 aprilie 2012, Bazei Logistice Navale “PONTICA” i s-a acordat Drapelul de luptă. Acesta a fost înmânat comandantului de către şeful Statului Major General în cadrul unei ceremonii desfăşurate în data de 01 august 2012, la sediul comandamentului din Constanţa
La data de 01 august 2014, conform Decretului prezidențial nr. 443/06.06.2014, în cadrul unei ceremonii, drapelul de luptă al unității a fost decorat cu ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de ofițer cu însemn pentru militari, de pace.