Menu


ISTORIC

Prin Înaltul Decret Regal nr. 2256 bis din 15.05.1920, sub comanda căpitanului aviator Constantin Negru, a fost înfiinţată Escadrila de hidroplane.

Unitatea avea în componenţă hidroavioane „Hansa Brandenburg W12” şi „UTZI” capturate din Ungaria, hidroavioane, care deşi uzate, au fost revitalizate în cadrul Rezervei Generale a Aviaţiei şi au constituit primul nucleu operativ al hidroaviaţiei româneşti. În aceea perioadă de pionierat a activităţii de hidroaviaţie, în afara programului de pregătire a piloţilor necesare noilor îndeletniciri, una din preocupările de seamă a fost cercetarea litoralului maritim cu scopul de a descoperi raioanele de amerizare, direcţia curenţilor marini şi structura zonei de litoral.

La 15 august 1925, cu prilejul Zilei Marinei, s-a executat primul zbor cu un hidroavion de construcţie românească, construit de către ing. Radu Stoika. În anul 1928 s-a consemnat prima reorganizare a hidroaviaţiei, creându-se Grupul de hidroaviaţie format din trei escadrile: Escadrila I de zbor, Escadrila 2 parc şi Escadrila 3 depozit. In anul 1930 Grupul de hidroaviaţie este transformat în Flotila de hidroaviaţie, care avea în dotare, în urma unei comenzi, din Italia, 14 hidroavioane de recunoaştere şi bombardament, 7 hidroavioane torpiloare şi de bombardament şi 6 hidroavioane şcoală.

In perioada 1932-1932 s-au executat lucrări de amenajare a unei baze moderne de hidroaviaţie la Palazu Mare, dotată cu 3 trei hidroscale echipate complet cu ambarcaţiuni pentru manevra hidroavioanelor, pentru transportarea acestora şi executarea operaţiunilor de salvare din mare a aparatelor avariate.

Pregătirea completă a personalului navigant din cadrul Flotilei de hidroaviaţie a fost dovedită prin efectuarea în anul 1935, a unui raid pe ruta Constanţa-Istanbul-Atena-Constanţa cu 3 aparate „Savoia Marcheti ” sub comanda pilotului comandor Ovidiu Rătescu respectiv în anul 1938 pe ruta Constanţa-Istanbul-Bengazi-Tripoli-Constanţa sub comanda generalului Vasile Henţescu la bordul unui aparat „Savoia” S-55.

În anul 1940 organizarea Flotilei de hidroaviaţie era următoarea: Comandamentul Flotilei de hidroaviaţie, Escadrila 101 Hidro Patrulare, Secţia foto de comandament, Baza Flotilei de hidroaviaţiei.

În cadrul Escadrilei se aflau în dotare hidroavioane „CANT” Z-501 – de recunoaştere şi bombardament uşor, „SAVOIA ” 69 – de informare, „SAVOIA” 65 – bombardament torpiloare.

În anul 1941 Flotila de hidroaviaţie avea în dotare 23 de hidroavioane, iar in perioada 1941-1944 au fost executate 2702 misiuni de luptă însumând 7054 ore de zbor. După 1944, misiunile hidroaviaţiei s-au redus iar hidroaviaţia a fost reorganizată în perioda 1948-1949, fiind transferată în subordinea Comandamentului Aeronauticii fiind formată dintr-o escadrilă de hidroaviaţie cu 12 aparate. La data de 1 iunie 1951 Escadrila de hidroaviaţie a intrat în componenţa Detaşamentului Spate al Comandamentului Forţelor Maritime Militare cu 15 aparate.

Ultima structură aeronavală a fost Patrula 256 Hidroaviaţie, desfiinţată la 1 aprilie 1960.

Pe data de 01.05.2005, în baza Ordinului ministrului apărării naţionale cu nr. MS 28 din 20.02.2006 şi a Dispoziţiei şefului SMG nr. B5/ S/ 966 din 26.04.2006 se înfiinţează Grupul de Elicoptere din Flotila 56 Fregate.

În luna iunie 2005 s-a executat prima apuntare cu elicopterul IAR 330 Puma NAVAL pe puntea fregatei 221 „Regele Ferdinand” iar pe data de 13.07.2007 în Portul Militar Constanţa a avut loc ceremonia de intrare în serviciu a primului elicopter IAR 330 Puma NAVAL număr de bordaj 140 în prezența șeful Statului Major General, dl amiral dr. Gheorghe MARIN.

În data de 07 iulie 2006 la Școala de aplicație a Forțelor Aeriene a avut loc festivitatea de brevetare a piloților militari de elicoptere proveniți din rândul ofițerilor de marină, care aveau să piloteze elicopterele IAR 330 Puma Naval construite la SC IAR Brașov. În luna septembrie 2007, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, au început zborurile de instrucție cu elicopterele IAR 330 Puma NAVAL iar în februarie 2009 au început zborurile de instrucție de pe aerodromul Tuzla. In luna august 2008 s-au executat primele apuntări pe timp de zi de către piloții de elicoptere proveniți din rândul ofițerilor de marină.

Pe 30 octombrie 2009 s-a executa primul zbor de instrucție cu echipaj constituit din locotenenți de marină şi cu primul pilot comandant provenit din rândul ofițerilor de marină.

În luna aprilie 2012 s-a executat primul zbor de instrucție, organizat la bordul Fregatei 221, cu personalul serviciul de luptă V- aviație ambarcat la bord. În 2012, în timpul misiunii Atalanta, elicopterul IAR 330 Puma NAVAL aflat în organica fregatei Regele Ferdinand, a fost primul elicopter militar românesc care a realizat un zbor deasupra Ecuatorului. In luna septembrie 2013, la bordul Fregatei „Regina Maria ” în cadrul misiunii Active Endeavor, serviciul de luptă V- aviație a fost constituit integral din personal aeronautic şi tehnic-ingineresc provenit din rândul cadrelor militare de marină.

În conformitate cu Nota Documentară a Serviciului Istoric al Armatei cu nr. A 3240 din 10.07.2014, Grupul de elicoptere este recunoscut ca şi continuator al tradițiilor Escadrilei de hidroplane din cadrul Diviziei de Mare, înființată la 15.05.1920 (ziua unității).