Pe apele Bosforului, între Europa şi Asia

Ziua de azi aparţine Bosforului şi minunăţiilor sale de pe cele două maluri. Dar asta se va întâmpla mai târziu în jurul orei două după-amiaza. Deocamdată orele trec cu primele urcări în arboradă ale celor 12 cadeţi străini şi ale celor detaşaţi de la alte unităţi, cu familiarizarea cu nava, instalaţiile şi echipamentele, ghidaţi de către colegii români. La prova o parte din cadeţii germani deprind de la căpitan-comandorul Christian Riechelmann, şeful delegaţiei germane, tainele confecţionării unui sac de marinar în timp ce la puntea centru unii dintre ei exersează nodurile marinăreşti ajutaţi camaradereşte de colegii români, mult mai avansaţi la acest capitol. Însă pe cei mai mulţi dintre cadeţii noştri îi găsesc la pupa, căutând umbra din tribord pentru a se feri de soarele arzător, adunaţi ciorchine în jurul căpitanului Sergiu Şerban, comandantul Serviciului de Luptă Operaţii şi instructor superior care, chiar în acel moment îi învăţa cum se completează ... jurnalul de bord şi jurnalul de navigaţie. Un subiect arid poate (cu siguranţă le va fi de mare folos când vor ajunge la nave) dar  care datorită profesorului reuşea să le capteze atenţia. Pe parcursul zilei au trecut la subiecte mai grele legate de regulile de navigaţie prin strâmtori, determinarea vântului aparent, calcule, repere, etc. Până la apus şi timpul tot nu le-a ajuns, au trecut dintr-un bord în altul, au măsurat viteza vântului, au trasat drumuri pe hartă, au ascultat şi învăţat despre echipamentele şi instalaţiile de pe navă. O figură extraordinară căpitanul Sergiu Şerban, detaşat pe navă de la Academia Navală (unde este lector la Departamentul de navigaţie) pentru marş, un instructor şi profesor exigent care deşi este şi şeful practicii şi dublează şi ofiţerul de cart iar timpul este limitat, reuşeşte să-i fascineze pe studenţi. Prima oară l-am cunoscut în 2007, cadet fiind în marşul din Mediterana. Experienţa de atunci l-a determinat să-şi dorească să ocupe o funcţie pe N.Ş.Mircea. La terminarea Academiei Navale în anul 2009 nu a fost posibil. A urmat alt drum dar profesia i-a oferit alte posibilităţi de a fi prezent la bord, fie şi numai pe perioada marşurilor de instrucţie. L-am regăsit în 2015 la bord, în aceeaşi postură ca azi şi la fel de dedicat. Un cadet care în zece ani a devenit profesor pentru noua generaţie de studenţi. La bordul aceleiaşi nave.

Bosforul ne întâmpină cu o căldură teribilă şi un soare necruţător. Cei doi cadeţi turci Onur Aydinli şi Selcuk Erim încearcă, în zi de mare sărbătoare pentru ei – dovadă şi marele pavoaz ridicat pe navele militare turceşti din strâmtoare – să ne ghideze printre atracţiile strâmtorii care desparte Asia de Europa. Încep, firesc, cu ultimul şi cel mai important pod construit, Yavuz Sultan Selim, situat chiar la intrarea în strâmtoare. Este cel mai impresionant dintre cele trei poduri ale strâmtorii pe sub care trece bătrânul dar mereu tânărul nostru velier. Timp de aproape o oră toţi cadeţii s-au aflat la prova admirând cele două maluri şi vestigiile care amintesc de măreţia trecută a vechiului Imperiu Otoman. La fel şi o parte din echipaj, nu la fel de entuziasmaţi deoarece mulţi dintre ei au pierdut numărul trecerilor prin Bosfor. Parcurgerea Bosforului în a doua zi a marşului aduce şi prima aniversare de la bord. Studentul caporal Andrei Maximilian Voiculeţ a împlinit 21 de ani la bordul N.Ş.Mircea, pe mare, la graniţa dintre două continente. O aniversare care nu va fi uitată prea curând dovadă şi emoţiile la primirea diplomei şi felicitărilor de la comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă în faţă întregului echipaj, după cum este obiceiul la bord.

La căderea nopţii luna ne veghează drumul pe aceleaşi ape dar într-o altă mare. Consemnăm astfel oficial intrarea în cea de a doua mare a marşului, Marea Marmara. Mâine dimineaţă devreme o să începem trecerea prin Strâmtoarea Dardanele.

Text şi foto: Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare: