În arboradă la lumina lunii pe drumul Corintului

Răsăritul zilei ne găseşte în Strâmtoarea Kafirea navigând uşor spre sud-vest, cu insula Evvoia în tribord şi insula Andros în babord. Sunt primele insule greceşti pe lângă care trecem mai aproape, vor urma multe altele. O mare parte a actualului marş de instrucţie va fi navigaţie costieră, în consecinţă semnalul la telefoanele mobile este bun şi foarte bun spre bucuria celor dependenţi de astfel de dispozitive. Continuăm să navigăm cu vele de aproape 24 de ore şi avem mai mult de 130 de mile parcurse astfel. Din când în când este nevoie de braţare (orientarea vergilor şi velelor de pe catarge în plan transversal) astfel încât să profităm la maxim de vânt. Aşa s-a întâmplat şi în prima parte a dimineţii când cadeţii au trebuit să părăsească cazarma unde urmăreau cursul despre sistemul de balizaj maritim al căpitanului Sergiu Şerban, să efectueze braţarea şi apoi să revină la lecţie. Aminteam despre mentenanţă în corespondenţele trecute şi aici în albastra Egee o imagine surprinsă o defineşte poate cel mai bine. Pe tangonetul de la pupa (o bară metalică care iese în exteriorul bordajului şi de care sunt prinse manevrele fixe din arboradă) deasupra mării albastre şi cu priveliştea pitorescului far de pe insula Evvoia soldatul Mihai Bărgăoanu (după funcţie este operator staţii radiolocaţie!) şi fruntaşul Alexandru Ciobanu, un gabier de data aceasta, şmirgheluiau şi curăţau macaralele şi palancurile în vederea lăcuirii. O imagine exotică pentru oricine trecea pe lângă navă dar una de rutină aici la N.Ş.Mircea.

Am putea spune că a fost o zi mai liniştită la bord dar impresia este falsă şi se datorează în mare măsură navigaţiei cu vele şi absenţei sunetului monoton al motorului principal. În realitate programul cadeţilor şi al echipajului se desfăşoară normal iar după amiază puntea centru a fost „ocupată” de cadeţi care s-au familiarizat de data aceasta cu cronometrul de navigaţie. Am navigat cu vele până la ora opt seara adică mai bine de 33 de ore fără întrerupere şi am mai acumulat încă 192 de mile marine. Am coborât mai mult spre sud-vest trecând prin strâmtoarea Kythnou care desparte insulele Kea şi Kithnos după care am schimbat de drum spre vest. Ceea ce părea o zi liniştită s-a încheiat însă magistral cu o spectaculoasă braţare şi strângere a velelor vegheaţi la tribord de insula Georgyos, începută după apusul soarelui la ultimele rămăşiţe ale zilei şi continuată la lumina lunii şi a reflectoarelor de pe catarge. Cadeţii au fost încântaţi pentru că deşi petrec destul de mult timp în arboradă totuşi nu se întâmplă prea des să prindă acolo sus apusul soarelui şi răsăritul lunii în acelaşi timp. Noaptea navigam deja în Golful Saronic şi ocoleam pe la nord insula Egina pentru a ajunge dimineaţa la intrarea în canalul Corint care continuă să fie, cu certitudine, una din atracţiile marşului de instrucţie.

Text şi foto: Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare: