Prin Marea Nordului și Canalul Englez, la Southampton

Am părăsit Hamburgul pe data de 29 iunie salutând cu cadeții la front, în strigăte de ura și sirene, atât locuitorii orașului cât și șantierul Blohm&Voss pe lângă care am trecut câteva minute mai târziu. Am navigat pe fluviul Elba spre mare aproape întreaga zi, o sâmbătă liniștită, pe lângă malurile înverzite, toropite de căldură și cântecul păsărilor. Revenirea în Marea Nordului ne-a adus însă iarăși în apele agitate care imprimau un ruliu accentuat navei. Tot acum am mai dat ceasurile cu o oră înapoi în drumul nostru spre Marea Britanie și decalajul orar față de țară este acum de două ore. Pe mare toate zilele sunt la fel, așa că duminică s-a continuat cu lucrările de mentenanță iar studenții au luat contact acum cu echipamentele de navigație de pe puntea de comandă. Ofițerii de cart, locotenentul Attila Bokor sau aspirantul Marian Slotea le-au explicat locul și rostul fiecăruia, chiar dacă urmează să le studieze sistematic abia în anul trei sau patru la Academia Navală Mircea cel Bătrân. Pe lângă studenții puntiști la bord se află și cei de la specializarea electromecanică, 14 la număr, la care se adăugă și cadetul chinez Gu Luping și cel polonez Karol Lorynski, care își desfășoară carturile în sala mașinilor și au cursuri teoretice cu căpitanul Flaviu Kmen, instructor la Academia Navală Mircea cel Bătrân și fostul șef mecanic al N.Ș.Mircea. Cum se desfășoară un cart la mașini aflăm de la studentul caporal Ioan Tulac: ”În timpul cartului meu la motoare iau parametrii de pe diesel-generatoare, pentru că instalația de ulei îmi permite să o studiez și îmi place acest lucru, avem grijă de nivelul tancurilor de ulei, de apă, de motorină. Studiem în amănunt și motorul principal. De asemenea în timpul carturilor nu stăm doar în sala mașinilor, facem și vitalitate, adică parcurgem toate compartimentele navei și vedem dacă sunt probleme, găuri de apă, scurgeri de ulei. Faptul că suntem electromecanici nu înseamnă că nu urcăm în arboradă, fiecare are locul lui, nu se fac diferențe dacă ești mecanic sau puntist. De la Hamburg a început numărătoarea inversă și parcă îmi este și mai dor de casă.”

În prima zi a săptămânii dar și a lunii lui Cuptor studenții continuă să învețe să ia înălțimea la soare, doar partea teoretică, îndrumați de locotenentul Andra Nedelcu, instructor la Academia Navală Mircea cel Bătrân iar în restul zilei, împreună cu elevii de la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale Amiral Ion Murgescu, încep munca la lucrările de matelotaj după ce le-au fost repartizate temele, în timp ce falezele albe ale Doverului sunt bine vizibile în tribordul navei. Puntea centru s-a umplut de parâme de toate grosimile din care se procură materia primă pentru viitoarele obiecte de matelotaj, subiect la examenul de practică marinărească care se apropie. Elevul fruntaș Ionuț Bogdan Blaj ne-a declarat: ”Subiectul meu la lucrarea de matelotaj este un covoraș care va fi împletit în nodul de văcar, cunoscut de către fete mai ales și ca spiță de grâu. Avem materia primă, o parâmă de aproximativ 15 metri lungime pentru împletitură, la final covorașul va lua fie o formă pătrată fie una ovală pentru că aici depinde de fiecare maistru în parte ce dorește să vadă de la elevii sau studenții lui. Având în vedere că este o lucrare amplă și dificilă, de durată, lucrez împreună cu colegul meu elevul fruntaș Alexandru Soare, suntem colegi la școală și de hamac aici la N.Ș.Mircea. Lucrarea este mai dificilă decât altele, dar este frumos să învăț să fac mai multe noduri, mai multe lucrări de matelotaj. Cum eu sunt mereu deschis la lucruri noi, la detalii, îmi place mai mult această lucrare.” Tot acum sub conducerea maistrului militar clasa a II-a MariusTomiță cadeții străini care au venit la bord în ultimele escale ( este vorba de cei doi polonezi, doi portughezi și un turc) se familiarizează cu lucrul în arboradă și fac priemele treceri prin crucetă și încearcă să recupereze handicapul pe care îl au față de colegii lor.

Dimineața zilei de marți 2 iulie ne găsește navigând cu vele la sud de insula Wight la aproximativ 12 mile marine (din data de 1 iulie am intrat, conform programului, în apele teritoriale britanice) cu un vânt slab dar destul de puternic să umfle velele și cu viteze care nu au depășit 4 noduri, cauza fiind mai degrabă curentul puternic decât vântul. Oricum, o performanță navigația cu vele în Canalul Englez, nu se întâmplă prea des, chiar dacă eram practic la ieșire și departe de schema de separare a traficului. Excelentă oportunitate însă pentru o ședință foto din bombard cu bătrânul nostru Mircea cu toate velele întinse. Au rezultat unele dintre cele mai frumoase fotografii ale acestui marș de instrucție pe care le puteți admira și dumneavoastră. După amiaza târziu pornim motorul doar pentru a ne deplasa în raionul de ancorare de la est de insula Wight unde rămânem peste noapte, la intrarea practic în golful la capătul căruia se găsește destinația noastră britanică, portul Southampton.

Este o escală complet diferită de cea de la Hamburg, nu există activități oficiale cu excepția vizitelor la autoritățile locale, potrivită pentru recuperarea echipajului. Am fost acostați în dana 45, lângă terminalul de pasageri Ocean Cruise și foarte aproape de locul – docul Queen Elizabeth II - de unde Titanicul pleca în anul 1912 în primul și ultimul său voiaj. Southamptonul a fost și a rămas principala poartă de ieșire și de intrare pentru navele de pasageri – de la începutul anilor 1930 și până la sfârșitul anilor 1950 a fost și port maritim pentru cursele uriașelor hidroavioane care legau prin curse regulate Marea Britanie de restul coloniilor sale, o vizită la muzeul Solent Sky este binevenită în acest context - și cu câte 3,4 sau chiar 5 nave de croazieră care acostează săptămânal la terminalul de pasageri de aici. Am intrat ca de obicei în port cu cadeții pe vergi și în strigăte de ura iar pe cheu ne așteptau un mic grup de români cu drapelul tricolor. Printre ei frații Purice, vechi marinari de pe N.Ș.Mircea cu multe marșuri de instrucție la activ, acum stabiliți în Marea Britanie. De asemenea și patru conaționali de la My Romania Community UK în frunte cu Cristian Stîncanu care au rămas toată ziua la bordul navei și au realizat un material cu escala noastră din Sothampton (puteți vedea și materialul pe care l-au difuzat live pe facebook și youtube aici https://web.facebook.com/MyRomaniaCommunity/videos/vb.1003402666343078/907066116330024/?type=2&theater).

Tot pe cheu ne așteptau și atașatul apărării, militar, aero și naval al României la Londra, comandorul Sebastian Ezaru și adjunctul acestuia, comandorul Marian Stan. De remarcat faptul că de-a lungul marșurilor noastre de instrucție din ultimele decenii este cu siguranță prima dată când ambii atașați ai apărării de la ambasadă sunt ofițeri de marină. Chiar colegi de promoție cu unii dintre comandanții de pe navă și trebuie să recunoașteți că este foarte plăcut să întâlnești colegi de breaslă care, dincolo de atribuțiile și specificul funcției, gândesc și vorbesc același limbaj cu noi, marinarii de pe navă. Împreună am mers și la singura vizită oficială din program la primăria orașului Southampton. Aici am fost primiți de fostul primar, actualul consilier, Stephen Barnes-Andrews, care ne-a povestit lucruri interesante în frumoasa clădire care a scăpat intactă din bombardamentele germane din al doilea război mondial tocmai pentru că servea ca reper de lansare a bombelor pentru zona docurilor. Tradiția britanică este prezentă peste tot în oraș și mai ales la primărie, de la ținuta de ceremonie și până la faptul, menționat cu mândrie, că Southampton este unul din cele 15 orașe din Anglia care încă mai are funcția de șerif, o reminiscență medievală. În același oraș acosta și N.Ș.Mircea acum 80 de ani, se întâmpla între 3 și 8 aprilie 1939 și timp de cinci zile atunci echipajul vizita orașul, au fost primiți chiar în această clădire la Primărie și s-au aflat și în centrul atenției membrilor Legației României de la Londra, fapt care s-a întâmplat și acum în 2019. Dar orașul și vremurile s-au schimbat, este imposibil să mai descoperi urmele trecerii noastre pe aici de acum 80 de ani dar este prima escală, de doar trei zile de data aceasta, din reconstituirea marșului nostru de aducere în țară a N.Ș.Mircea.

Am fost vizitați la bord de către mai mulți membri ai ambasadei României de la Londra în ultima zi a escalei noastre la Southampton, trebuia să vină chiar și amabasadorul, domnul Dan Mihalache, dar apariția unor probleme de ultim moment l-a împiedicat să fie alături de noi. Dar a fost consulul general al României în Marea Britanie și șeful Secției consulare, domnul Valentin Muntean care ne-a acordat și un scurt interviu din care redăm acum câteva fragmente dar îl puteți urmări integral în emisiunea noastră Scutul Dobrogei de sâmbătă seară: ”Este prima noastră vizită pe N.Ș.Mircea și vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este o surpriză plăcută, știm că marcați 80 de ani de la intrarea în serviciu a navei, este grozav, nava arată impecabil și pur și simplu se simte istoria, este interesant cum cadeții își încep la bordul navei viitoarea activitate și carieră din Forțele Navale Române și ne-am bucurat foarte mult să-i cunoaștem pe o parte dintre ei și alți membri ai echipajului. În Marea Britanie locuiesc și muncesc peste o jumătate de milion de români, este o comunitate foarte mare și activă, dinamică chiar. Este adevărat că prezența dumneavoastră aici la Southampton este cunoscută în comunitatea românească însă escala fiind în timpul săptămânii, din păcate, și distanțele destul de mari, este destul de dificil pentru conaționalii noștri să ajungă aici. Oricum, țin să-i felicit pe membrii echipajului pentru devotamentul și abnegația în muncă iar cadeților le urez mult succes în viitor.”

Sâmbătă, 6 iulie, am părăsit portul Southampton și ne-am îndreptat către sud prin Oceanul Atlantic către următoarea noastră destinație, Lisabona în Portugalia. Ne așteaptă aproape o săptămână de navigație prin ocean, mai exact șase zile, și aproape 900 de mile marine până la Lisabona unde ne vom afla între 12 și 15 iulie.

Text și foto: Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare: