Menu
Statul Major al Forțelor Navale
22 octombrie 2019
Telefon: 0744 359 518

Forțele Navale Române la ceas aniversar

Statul Major al Forțelor Navale a marcat marți, 22 octombrie, 159 de ani de la constituirea Forțelor Navale Române. Cu acest prilej, în prezența conducerii și a întregului personal a fost citit mesajul șefului Statului Major al Forţelor Navale.

La data de 22 octombrie 1860, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unire a flotilelor Moldovei și Munteniei, punând bazele Marinei Militare Române moderne. Acest ordin a reprezentat un moment crucial în istoria Marinei Militare române marcând unificarea acestei categorii de armă menită să apere, prin mijloace specializate, graniţa de sud a ţării. În urma măsurilor luate, malul românesc al Dunării a fost pus sub pază şi observare, iar Principatele Unite au început să se manifeste ca ţară riverană cu drepturi depline asupra acestei porţiuni de fluviu.

În anul 1861, Flotilei i-a fost repartizat primul vapor cu aburi cumpărat de stat de la antreprenorul Ceocan.Transformarea acestui vapor în bastiment de război a durat aproape doi ani, din 1862 până în iulie 1864, revenind în ţară, complet refăcut şi armat cu 4 tunuri în iulie 1864. În amintirea unificării depline a celor două Principate, recunoscută ca atare în ianuarie 1862 şi de Marile Puteri europene, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a botezat noul bastiment de război cu numele de „România”.

Procesul de dezvoltare a Marinei a continuat şi în ultima parte a domniei lui Alexandru Ioan Cuza care a organizat Corpul Flotilei pe baze moderne, atât prin încercarea de aliniere la standardele europene ale timpului, dictate de contextul internaţional deosebit de tumultos, cât şi prin achiziţionarea de nave de război, dar şi prin instruirea ofiţerilor de marină la şcoli navale deosebit de prestigioase din Europa de Vest.

În următorii ani, autoritățile române s-au preocupat de dezvoltarea mijloacelor de navigaţie şi a armamentului din înzestrarea Flotilei, oglinda stării de prosperitate a unui stat fiind dată şi de nivelul de dezvoltare al forţelor maritime. Domnitorul Carol I a fost cel care, fără îndoială, a organizat Marina Română pe principii moderne dându-i o cât mai mare independenţă în speranţa că astfel, se va putea dezvolta mai lesne. Proiectul de organizare a Marinei începe să fie conturat mai clar în 1870, ministru de război fiind generalul Ioan Emanoil Florescu. Domnitorul Carol I a fost preocupat îndeaproape şi de executarea marilor lucrări fluviale şi maritime, care aveau strânsă legătură cu dezvoltarea puterii noastre maritime şi fluviale. În timpul domniei sale s-au pus pietrele fundamentale la construcţia porturilor Galaţi şi Brăila.

În ambiţiosul proiect de punere a bazelor Marinei de Război cu scopul de a ne afirma dreptul nostru în apele teritoriale, Domnitorul Carol a fost susţinut de unul dintre cei mai de valoare marinari, maiorul Nicolae Dumitrescu Maican, căruia i-a încredinţat şi comanda micilor nave româneşti. Maican a fost cel care a tras primul foc de tun asupra bateriilor de la Vidin, în războiul din 1877-1878  unde se afla alături de Carol I, lângă care a căzut chiar un obuz tras de bateriile turceşti pe care domnitorul l-a salutat cu legendarele cuvinte: „Asta-i muzica ce-mi place !”

După închierea păcii, la 1878, obţinându-se Dobrogea şi întreaga Deltă, România a devenit o ţară maritimă şi Domnitorul Carol a dat impulsul necesar în comandarea rapidă a unor nave maritime care să apere coasta, apele teritoriale şi interesele noastre pe apă.

În cei 159 de ani de existență ai Forțelor Navale Române, marinarii militari au primit botezul focului în „Războiul de Independență”, și-au îndeplinit cu demnitate datoria în campaniile celui De-al Doilea Război Mondial și au fost alături de popor pe timpul Revoluției din 1989.

Deschiderea granițelor, integrarea României în Alianța Nord-Atlantică și aderarea la Uniunea Europeană au oferit noi oportunități Forțelor Navale. Intrarea în dotarea Forțelor Navale Române a fregatelor tip T 22 și a grupului  de elicoptere au adus valențe superioare și capacități operaționale sporite pentru îndeplinirea misiunilor tactice pe mare.

În fiecare an participăm la exerciții multinaționale din ce în ce mai numeroase și complexe, ceea ce contribuie la creșterea nivelului de integrare în structurile NATO și UE. Participarea la grupările permanente, ce reunesc nave de luptă aparținând statelor riverane Mării Negre și ale alianței nord atlantice, este expresia dorinței sincere a României de a se implica în obținerea unui climat de securitate și încredere în această zonă a Europei.

Instituțiile de învățământ de marină, Academia Navală „Mircea ce Bătrân”, Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ioan Murgescu” și Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” au ca obiectiv principal armonizarea și compatibilizarea sistemelor de învățământ cu sistemele din țările europene în scopul realizării interoperabilității. Se impune în continuare ca instituțiile militare de învățământ să anticipeze evoluția echipamentelor ce vor fi folosite în marină, astfel încât specialiștii formați să fie în măsură să răspundă cerințelor tehnice și operaționale generate de înnoirea tehnicii.

În prezent, Forțele Navale Române contribuie activ la eforturile NATO de asigurare a securității colective și arată faptul că România este un partener de încredere, care dispune de capabilități de luptă destinate întăririi posturii de descurajare a amenințărilor asimetrice la adresa membrilor Alianței Nord-Atlantice.

BackShare:   

Loading data ...