Amiral Aron Mihai (1989 - 1990)
Mihai Aron a urmat în perioada 1947-1949 cursurile Școlii Militare de
Ofițeri de Marină. În foaia calificativă pe anul 1948,
locotenent-comandorul Andrei Tudorică îl aprecia drept un element foarte
bine pregătit din punct de vedere profesional. Cultura generală
dezvoltată și caută mereu să și-o dezvolte. Are posibilități frumoase de
asimilare. A dat bune rezultate în muncă. […] Arată mult interes pentru
navigație și torpile. Citat pe Ordinul de Zi pe Armată nr. 5/1948 pentru
devotamentul deosebit în muncă la bordul navei "Mircea" în timpul unei
puternice furtuni.Disciplinat. Muncitor. Modest și corect. Are bune
aptitudini de instructor. Apreciem că poate da rezultate mai bune
îmbarcat decât la uscat.
Între 19 septembrie-18 octombrie 1948 a fost detașat la Regimentul
Artilerie Marină, iar între 18 octombrie-4 noiembrie la Bateria
"Horia", pentru stagiu la trupă.
În perioada 1 octombrie 1949-26 octombrie 1950 a fost ofițer cu
navigația pe nava-școală "Libertatea".
Între 26 octombrie 1950 și 5 septembrie 1952 a fost ofițer-elev la
Facultatea Marină din cadrul Academiei Militare Generale.
La 5 septembrie 1952 a fost numit șef de Stat Major la Divizionul 418
Distrugătoare.
Între 18 octombrie 1952-20 aprilie 1954 a fost ofițer secund pe
distrugătorul D 11. Între 20 aprilie 1954-1 decembrie 1955 a fost
comandant al distrugătorului D 11. Nava comandată de el a fost în
acea perioadă prima navă a Divizionului Distrugătoare" - aprecia
comandantul Brigăzii 214 Nave. "Datorită calităților morale ale
comandantului - exigența, spiritul organizatoric, hotărârea și curajul –
ofițerul a reușit să facă din echipajul său un echipaj disciplinat și
bine instruit. În anul 1955 nava comandată de le a fost distinsă cu
"Drapelul Roșu al C.C. al U.T.M. pentru Forțele Maritime Militare.
Între 1 februarie 1955-28 mai 1956 a fost ofițer direcțional pentru
Flotila de Dunăre, în Direcția Operații a M.St.M., iar între 28 mai
1956-18 aprilie 1959 ofițer direcțional pentru Forțele Maritime Militare
în Secția Operații din Direcția Operații din M.St.M., fiind considerat
un ofițer disciplinat, corect, cinstit și modest. […] Are simț
organizatoric de stat majorist foarte dezvoltat și are o mare putere de
muncă.
Între 18 aprilie 1959-12 mai 1960 a fost ofițer cu operațiile și
locțiitor al șefului Secției Marină din Direcția Operații a Marelui Stat
Major.
De la 12 mai 1962-15 februarie 1966 a fost șef de Stat Major al Diviziei
42 Maritime din Mangalia, căpitanul de rangul 1 Dumitru Munteanu,
comandantul Diviziei 42 Maritime apreciind că are cunoștințe temeinice
de specialitate și le aplică corect în viața practică. Are calitățile
unui bun marinar. Îi place viața la bordul navei, se orientează bine în
mare, ia hotărâri juste în mod calm și operativ. Muncește cu simț de
răspundere, în mod organizat și dă dovadă de inițiativă în activitatea
sa. Are putere de analiză și știe să aleagă esențialul din problemele pe
care le rezolvă.
Între 15 februarie 1966-14 decembrie 1972 a fost comandant al Diviziei
42 Maritime, comandantul Marinei Militare, viceamiralul ing. Grigore
Marteș apreciind că ofițerul manifesta competență în conducerea
unităților de nave, având o bună pregătire tactic-operativă. Cunoaște
bine regulamentele militare generale și de marină și se străduiește în
continuare pentru traducerea lor în practică. Ofițerul este serios,
muncitor, principial și tenace în ducerea la îndeplinire a ordinelor
eșaloanelor superioare și a celor elaborate de el.
La 14 decembrie 1972 a fost numit șef de Stat Major și locțiitor al
comandantului la C.M.M. Foarte bun marinar - aprecia comandantul Marinei
Militare, contraamiralul Sebastian Ulmeanu. "Are multă experiență la
comandă de unități de nave, unde a dovedit această pregătire. Foarte bun
stat majorist, dovedind reale calități pentru această muncă. Are o
foarte bună capacitate de organizare și conducere, spirit de prevedere.
Acordă mare atenție sarcinilor principale, dovedind fermitate în
rezolvarea lor la nivelul calitativ superior, fără a scăpa din vedere
totalitatea sarcinilor ce revin compartimentului ce-l conduce.
Între 1 octombrie 1974-31 ianuarie 1975 a urmat cursul postacademic la
Grupa Marină din cadrul Academiei Militare Generale.
La 21 aprilie 1983 a fost numit locțiitor al șefului Marelui Stat Major
și șef al Secției Marină, fiind apreciat de prim adjunctul ministrului
Apărării Naționale și șef al Marelui Stat Major, generalul-colonel
Vasile Milea drept un ofițer muncitor, conștiincios, profund și
pătrunzător în ceea ce face, organizează sau conduce.
Între 1 noiembrie 1987-1 decembrie 1989 a fost locțiitor al șefului
Marelui Stat Major.
De la 30 decembrie 1989-12 aprilie 1990 a fost comandantul Marinei
Militare, iar între 12 aprilie-2 mai 1990 consilier principal al
ministrului la Grupul de consilieri al M.Ap.N.
În perioada 2 mai-2 iulie 1990 a fost președinte al Comisiei Superioare
a M.Ap.N.
A fost decorat cu Medalia Muncii (1953), Medaliile "Meritul Militar"
clasele a II-a (1954) și I (1964), Medalia "Virtutea Ostășească" clasa
I (1959), Ordinul "Steaua R.S.R." clasa V-a (1964), Ordinul "Meritul
Militar" clasa a III-a (1964) și I (1974), Medalia "A XX-a aniversare a
Zilei Forțelor Armate ale R.S.R." (1964), Medalia "30 de ani de la
eliberarea României de sub dominația fascistă" (1974), Medalia "30 de
ani ai Armatei Populare Bulgare" (1974) și Ordinul "Tudor Vladimirescu"
(1981).
La 2 iulie 1990 a trecut în rezervă, contribuind activ la îndeplinirea
obiectivelor U.N.C.M.R.R. - filiala București.