Gheorghe Anghelescu (n 1934, Cătunu, jud. Teleorman-d. 2008, Constanța) -locotenent (1955), după absolvirea Școlii Militare de Ofițeri de Marină Constanța; amiral, din anul 2005, a îndeplinit, între altele, funcția de comandant al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanța, adjunct al ministrului Transporturilor și Telecomunicațiilor și șef al Departamentului Transporturilor Navale. În anul 1994 a fost distins la Washington de către oficialitățile americane cu "Legiunea de Merit" în grad de căpitan-comandor, "pentru conduita meritorie excepțională în îndeplinirea remarcabilă a serviciului militar în perioada 1990-1994, în această perioadă, domnul viceamiral Anghelescu dând dovadă în mod constant de dedicare totală în pregătirea unei flote maritime puternice de război atât de necesară menținerii păcii mondiale, remarcându-se prin eforturile sale concertate de a întări puternicele legături de încredere și respect reciproc care există între Forțele Navale Române și cele ale Statelor Unite ale Americii".
A devenit comandant al Marinei Militare deținând gradul de viceamiral (primit în anul 1990), ulterior primind gradul de amiral (1995).

Gheorghe Anghelescu a fost elev al Școlii Militare de Ofițeri de Marină din Constanța, pe care a absolvit-o la 23 august 1955.
Și-a început cariera de ofițer de marină în funcția de comandant Unitate de Luptă Navigație pe monitorul 1. La 26 noiembrie 1955 a devenit ofițer-elev la Cursul specializare pentru studii în U.R.S.S. iar la 29 septembrie 1956, ofițer-elev în cadrul Academiei Militare Generale, Facultatea Arme, Secția Marină, pe care a absolvit-o în 1959.
La 3 octombrie 1959 a fost numit ofițer secund pe dragorul de radă 17 din Divizionul 174 Dragoare de Radă Sulina, iar la 23 noiembrie 1959, a preluat comanda dragorului de radă 27 din cadrul aceleiași unități, mutată la Tulcea.
La 29 august 1963 a fost încadrat ofițer operativ pentru Apărarea contra Minelor în Biroul Operații Cercetare în cadrul Diviziei 42 Maritime Mangalia, iar la 17 septembrie 1964, ofițer cu pregătirea tactico-operativă în Biroul Operații Cercetare din această mare unitate operativă a Marinei Militare.
La 12 mai 1965 a fost promovat șef de Stat Major la Divizionul 50 Vânătoare de Submarine.
La 28 noiembrie 1968 i s-a încredințat comanda acestui divizion de elită din Divizia 42 Maritimă.
La 7 septembrie 1971 a revenit ca ajutor în Biroul Operații al Diviziei.
La 29 iulie 1972 a preluat comanda Centrului Radioelectronic și Observare "Callatis" din Constanța. Concomitent, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității București, pe care a absolvit-o în anul 1975.
La 1 iulie 1975 a fost promovat locțiitor al șefului de Stat Major în Comandamentul Marinei Militare.
La 20 decembrie 1977 a revenit ca șef de Stat Major și primul locțiitor al comandantului în comandamentul Diviziei 42 Maritime.
În 1978 a urmat Cursul postacademic de perfecționare comandanți și state majore, Secția Marină.
La 17 decembrie 1980 a fost numit comandantul Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanța.
În perioada 15 septembrie 1983-14 iulie 1984 contraamiralul Gheorghe Anghelescu a urmat cursul postacademic superior în cadrul Academiei Militare București.
La 1 aprilie 1986 a fost numit adjunct al Ministrului Transporturilor și Telecomunicațiilor și șef al Departamentului Transporturilor Navale.
Pe timpul evenimentelor din decembrie 1989 a revenit în Comandamentul Marinei Militare, la 3 ianuarie 1990 încredințându-i-se comanda Brigăzii 24 Fluviale Brăila.
La 1 aprilie 1990 a preluat comanda Marinei Militare.
În urma reformei organismului militar, la 30 noiembrie 1993 a devenit șeful Statului Major al Marinei Militare.
La 1 octombrie 1997 a solicitat ieșirea la pensie.
A fost distins cu Medalia "Meritul Militar" clasa a II-a (1957), Medalia "Meritul Militar" clasa I (1965), Medalia "Virtutea Ostășească" clasa I (1968), Medalia "A 25 aniversare a eliberării" (1969), Ordinul "Meritul Militar" clasa a III-a (1970), Medalia "A 50-a aniversare a P.C.R." (1971), Ordinul "Meritul Militar" clasa a II-a (1975) și Ordinul "Meritul Militar" clasa I (1980).