CAPITOLUL 09
POZIȚIA COMANDAMENTULUI MARINEI MILITARE ÎN TIMPUL REVOLUȚIEI DIN DECEMBRIE 1989
,,În decembrie 1989 nici o mare unitate, unitate sau
subunitate nu a rămas
de partea regimului care cădea. Trecerea Armatei de partea Revoluției a
fost unanimă.
Aceasta este cea mai esențială trăsătură a Armatei Române - și implicit
a Marinei Militare -
pentru acest moment de răscruce în istoria noastră modernă”
Viceamiral (r) Constantin Iordache
În decembrie 1989, la
capătul unei perioade de peste patru decenii de regim politic
dictatorial, într-un context internațional dominat de prăbușirea
blocului politic comunist aflat sub autoritatea Moscovei, regimul
lui Nicolae Ceaușescu, tot mai izolat și conservator, și-a găsit
sfârșitul în urma unei revolte spontane începute la Timișoara, pe 16
decembrie, și generalizate apoi, după modelul tipic al oricărei
revoluții, în marile orașe ale țării . În momentele decisive ale
procesului revoluționar, în toată țara s-a recunoscut rolul jucat de
instituția Armatei, aceasta solidarizându-se, în final, cu
manifestanții care scandau împotriva dictaturii și pentru obținerea
libertății . Expunem, în continuare, succint, cronologia
evenimentelor în care au fost implicate Comandamentul Marinei
Militare române și forțele subordonate acestuia, în acea perioadă.
La 17 decembrie 1989, la ora 15.40 s-a primit ordinul
ministrului Apărării Naționale care stabilea ca înlocuitorul
comandantului Marinei Militare, contraamiralul Constantin Iordache,
să se prezinte la Comandament și să aștepte ordine. Ulterior, acesta
a fost convocat la Comitetul Județean P. C. R. și, după scurt timp,
a ordonat telefonic să fie chemați la unități comandanții, șefii de
state majore și șefii de compartimente. La ora 18.50 s-a primit de
la M. Ap. N. nota telefonică nr. A 2/0887 cu următorul conținut: Din
ordinul ministrului Apărării Naționale, executați indicativul ,,RADU
CEL FRUMOS” (alarmă de luptă parțială) cu începere de la ora 18.30
din 17.12.1989 . Unitățile de nave de luptă au raportat că sunt gata
de ieșire în mare și pe fluviu.
La ora 23.40 s-a primit de la M.Ap.N. o telegramă prin
care se ordonau următoarele: Gruparea muniției pe subunități,
distribuirea muniției în gardă, patrule care pleacă în misiuni,
chemarea cadrelor din concediu; unitățile să fie pregătite să
intervină ca infanteriști în garnizoană, făcându-se în acest sens și
unele precizări privind acțiunea împotriva demonstranților .
În dimineața zilei de 18 decembrie, începând cu ora
9.30 s-a desfășurat ședința de lucru a locțiitorului comandantului
Marinei Militare cu șefii de secții, compartimente și birouri,
stabilindu-se direcțiile de acțiune: cunoașterea situației
operaționale a navelor și tehnicii, organizarea subunităților de
infanterie, patrularea în incinta depozitelor mixte din 6 în 6 ore,
iar în oraș cu șapte patrule la Constanța și patru în Mangalia,
deconservarea navelor, pregătirea subunităților din Batalionul 307
Infanterie Marină, verificarea periodică a legăturilor, trecerea
coloanelor auto în remize, gata de acțiune. La 12.30, Comandamentul
Marinei Militare a ordonat ca navele de gardă să iasă în pozițiile
de executare a serviciului. Între activitățile executate până la
sfârșitul zilei menționăm: organizarea turelor operative în punctele
de comandă; pregătirea muniției de artilerie de la nave și artilerie
de coastă pentru trageri; trecerea navelor în starea de pregătire de
luptă; întărirea sistemului de observare radiotehnică de la litoral;
constituirea subunităților de intervenție cu militari de la
unitățile de nave și uscat în măsură să acționeze la obiectivele din
garnizoanele Constanța, Mangalia, Sulina, Tulcea, Babadag, Brăila,
Galați, Giurgiu și Drobeta Turnu-Severin .
La 19 decembrie, marile unități erau în măsură să
execute misiuni reale de luptă. La ora 22.15, Comandamentul Marinei
Militare a transmis la Divizia 42 Maritimă și Brigada 29 Vedete o
notă telefonică prin care ordona organizarea fluxului de torpile
pentru ca, la ordin, să se treacă la pregătirea plinurilor de
torpile și rachete pentru nave și Divizionul 460 Rachete de Coastă.
În dimineața zilei de 20 decembrie 1989, contraamiralul
Constantin Iordache a ordonat să se treacă imediat la pregătirea
reală a 2 rachete P-21 la Divizia 42 Maritimă și 4 rachete P-15 la
Brigada 29 Vedete cu încărcătură de luptă. Carburantul și oxidantul
se vor introduce la ordin.
La ora 18.00 șeful Secției Operații, căpitanul de
rangul 1 Mircea Greceanu a ordonat, prin notă telefonică, luarea
următoarelor măsuri și acțiuni: suplimentarea măsurilor de întărire
a pazei și apărării unităților, militarii care execută paza și
apărarea unităților vor avea asupra lor armament și muniție, la
Drobeta-Turnu Severin navele să fie gata a ieși pe fluviu imediat,
iar militarii din echipaje să aibă asupra lor armament și muniție de
infanterie.
La 21 decembrie 1989, la ora 17.58 Comandamentul
Marinei Militare a transmis telegrame la Brigada 29 Vedete
(pregătirea imediată a patru rachete P-15 la Mangalia și 12 la
Codru; ridicarea gradului stării de pregătire a încă șase torpile
T-53-66 și 12 torpile T-53 V.A.) și Divizia 42 Maritime (în ziua de
22 decembrie 1989 se vor transporta două rachete P-21 de la Codru și
pregătirea acestora în flux imediat după sosirea în unitate).
La orele serii au început să sosească, în punctele de
comandă, primele informații de la Posturile de Observare
radiotehnice de pe litoral și unitățile din Dobrogea privind zborul
unor elicoptere neidentificate în zonă. Comandamentul Marinei
Militare a ordonat punerea în aplicare a planului de apărare a
portului Mangalia și a ordonat deschiderea focului asupra
elicopterelor care survolau raionul de dislocare a unităților
Marinei Militare. La ora 23.35 s-a primit telefonic ordinul șefului
Marelui Stat Major, general-maior Gușă Ștefan: Să fie luate toate
măsurile ca să nu fie lăsate să pătrundă elicopterele semnalate în
interiorul țării .
La 22 decembrie 1989, la ora 11.00, posturile de radio
și televiziune au transmis un comunicat important prin care se
anunța decesul ministrului Apărării Naționale, general-colonel
Vasile Milea, considerat trădător, instituirea stării de necesitate
pe întreg teritoriul național și punerea în stare de alarmă a
Forțelor Armate. Toate marile unități și unitățile Marinei Militare
au confirmat primirea semnalului privind starea de necesitate și că
se aflau în stare de alarmă.
La orele 12.00 s-a prezentat la Comandamentul Marinei
Militare contraamiralul Gheorghe Anghelescu. La ora 12.30 s-a primit
nota telefonică nr. 37/22.12.1989 semnată de general-locotenentul
Ilie Ceaușescu privind instituirea stării de necesitate și modul de
acțiune al unităților militare, potrivit decretului anunțat la radio
și televiziune. La 12.35 s-a transmis ordin submarinului 609 să se
înapoieze în portul Constanța. Din dispoziții superioare, la ora
13.30, contraamiralul Constantin Iordache a ordonat retragerea
patrulelor din garnizoana Constanța, iar celelalte forțe urmau să
rămână în dispozitiv și să execute ordinele comandanților direcți.
Către ora 14.25 a vorbit, pe postul public de televiziune,
general-colonel (r) Nicolae Militaru, apoi căpitanul de rangul 1
Emil Dumitrescu, care a făcut apel ca Marina Militară să nu tragă și
să fie de partea poporului. Șeful Marelui Stat Major,
generalul-maior Ștefan Gușă a vorbit la postul național de radio și
a ordonat ca unitățile militare să se retragă în cazărmi. De
asemenea, a afirmat că ministrul Apărării Naționale a fost ucis de
clica ceaușistă.
În acel moment, situația forțelor subordonate
Comandamentului Marinei Militare era următoarea: toate unitățile se
aflau în stare de alarmă de luptă, navele din serviciul de luptă se
găseau în raioanele maritime de litoral la Mangalia, Neptun,
Constanța, Midia și Sulina, precum și la platformele marine, iar pe
fluviu, în porturile de dislocare, submarinul 609 asigurat de
vânătoare de submarine în raionul de pregătire de luptă la 60 Mm Est
Constanța, continua patrularea cu militari înarmați, în unități se
executau antrenamente tactice și de specialitate, iar toate piesele
de artilerie de coastă au fost încadrate cu personalul necesar.
Către orele 16.30 s-a organizat, la Muzeul Marinei
Române, întâlnirea contraamiralului Constantin Iordache, comandantul
garnizoanei Constanța, cu directorii întreprinderilor comerciale și
de alimentație publică și de la alte instituții, stabilindu-se
detaliile pazei la obiectivele respective cu subunități înarmate.
La ora 19.40 s-a primit nota telefonică nr. 39/22
decembrie 1989 prin care general-locotenent Victor Atanasie
Stănculescu a ordonat: Comandanții militari să asigure paza
obiectivelor civile de importanță deosebită cu subunități înarmate
care să nu tragă decât în situația în care sînt atacate de grupuri
înarmate cu arme de foc. Unitățile militare să se pună de acord cu
reprezentanții organelor locale. Militarii să poarte banderolă
tricoloră. Comandamentul Marinei Militare s-a conformat acestui
ordin.
În noaptea Revoluției (22/23 decembrie), de la marile
unități și unități s-au primit foarte multe informații privind
prezența unor elicoptere și parașutiști de-a lungul litoralului,
îndeosebi în zonele Midia, Bifurcația Costinești, Mangalia, portul
Constanța, Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei. Pentru rezolvarea
situațiilor create, Comandamentul Marinei Militare a luat o serie de
măsuri: alarmarea unităților și stabilirea consemnului ca la
apariția elicopterelor necunoscute să se deschidă foc.
La 23 decembrie au continuat să fie semnalate ținte
aeriene false în apropierea localităților de pe litoral, la Baia,
Sinoe și platformele de foraj marin.
Sub coordonarea Comandamentului Marinei Militare,
acțiunea navelor maritime în intervalul de timp 23.00 din 23
decembrie 1989 până la 03.00 din ziua următoare a avut ca obiectiv
principal combaterea bărcilor pneumatice și a elicopterelor
,,inamice” din raioanele Costinești, rada Constanța, Midia a căror
prezență a fost materializată printr-o multitudine de rapoarte și
informații, date inclusiv de la posturile de observare radiotehnice
ale unităților de aviație și apărare antiaeriană de pe litoral.
Ulterior, s-a constatat că semnalele radioelectronice privind
existența acestor ținte au fost false.
La 25 decembrie s-a reluat activitatea economică în
portul Constanța și s-a continuat stricta supraveghere și
coordonarea din punctul de comandă al Marinei Militare a intrărilor
și ieșirilor din porturile maritime a navelor comerciale.
În ziua de 26 decembrie, din cauza vremii nefavorabile,
comandamentul a dispus ca majoritatea navelor militare să intre în
porturi, rămânând pe mare Dragorul Maritim 24, Dragorul Maritim 29
și Dragorul Maritim 30. Până la lăsarea întunericului, toate navele
Marinei Militare, cu excepția celor trei dragoare maritime au intrat
în baze pentru completarea plinurilor și refacerea capacității de
luptă. Diversitatea informațiilor neconfirmate privind acțiuni ale
teroriștilor la litoral au dus la concluzia existenței unui plan de
dezinformare bine pus la punct de către aceștia. De asemenea, s-a
manifestat necesitatea luării unor măsuri ferme pentru îmbunătățirea
sistemului de observare radiotehnică și vizuală.
Începând din data de 27 decembrie 1989, Comandamentul
Marinei Militare a transmis la Marele Stat Major sinteza zilnică la
ora 20.00 cuprinzând: modul de acțiune al forțelor proprii, starea
morală a efectivelor, cazuri de indisciplină, prizonieri, pierderi,
pagube materiale din bunurile armatei. Tot în această zi au
continuat acțiunile de pază la unele obiective din garnizoană și
controale de rutină la unele apartamente semnalate de populație ca
aparținând securității .
Pe 30 decembrie, conform Ordinului ministrului Apărării
Naționale nr. 774, contraamiralul Mihai Aron a fost numit în funcția
de comandant al Marinei Militare, contraamiralul Constantin Iordache
a devenit șef de Stat Major, iar contraamiralul ing. Ilie Ștefan a
fost investit ca locțiitor al comandantului Marinei .
CONCLUZII
Revoluția română din decembrie 1989 a pus Comandamentul
Marinei Militare în situația de a acționa în condiții reale de
luptă. Astfel, în 17 decembrie 1989, în toate unitățile și marile
unități aflate în subordine s-a primit ordinul de luptă ,,RADU CEL
FRUMOS”, fapt ce i-a pus pe marinarii români în stare de război.
Încă din primele ore de la primirea acestui ordin,
Comandamentul Marinei Militare a luat toate măsurile necesare pentru
pregătirea cadrelor din subordine, în vederea executării unor
eventuale misiuni specifice. Ziua de 22 decembrie a adus cu sine
trecerea totală a Armatei de partea Revoluției, odată cu instaurarea
noului regim democratic. Totuși, începând din această zi, Armata
română a fost supusă unui război informațional menit să-i submineze
acțiunile prin furnizarea de false informații. În ceea ce privește
Comandamentul Marinei Militare, acesta a luat toate măsurile menite
să ducă la victoria desăvârșită a Revoluției române. Au fost
alarmate navele de luptă, iar marinarii au asigurat paza celor mai
importante obiective strategice din raza lor de competență militară.
A fost dat ordin expres să nu fie folosită muniția de război decât
în cazuri de extremă necesitate.
În pofida tuturor acestor măsuri excepționale, în
rândul cadrelor din Marină s-au înregistrat trei morți și 16 răniți,
ostași care au plătit tributul de sânge pentru libertate și
instaurarea democrației în România.
Exprimându-și adeziunea la idealurile Revoluției
române, Comandamentul Marinei Militare, condus de contraamiralul
Constantin Iordache, și-a asumat, începând cu data de 22 decembrie
1989, responsabilitatea apărării litoralului. Au fost adoptate
măsuri de cercetare și supraveghere a raioanelor maritime în vederea
preîntâmpinării oricărei încercări de agresiune pe mare împotriva
țării noastre. Acțiunile militare de pe litoral și din orașele
porturi la Dunăre s-au executat în contextul unei accentuate
diversiuni psihologice și radioelectronice, al creșterii bruște a
numărului informațiilor îngrijorătoare, vehiculate pe diferite
canale. Pe lângă înștiințările despre desantări de trupe din
elicoptere, mișcări de coloane militare pe căi de comunicații,
atacuri cu foc la diferite obiective militare și economice, acțiuni
periculoase ale unor persoane dubioase, o mare parte a cuprins
direct acțiuni pe Marea Neagră cu atingere a securității litoralului
românesc. Informațiile primite, în marea lor majoritate, se refereau
la prezența unor elicoptere deasupra mării și în zona platformelor
de foraj maritim. Toate aceste elemente alarmante au obligat
Comandamentul Marinei Militare să adopte măsuri speciale pentru
prevenirea oricăror atacuri diversioniste dinspre mare care,
conjugate cu cele întreprinse pentru apărarea obiectivelor terestre,
să asigure securitatea litoralului românesc în situația unei crize.
S-a ordonat intensificarea observării aeriene cu toate navele aflate
pe mare și mijloacele radiotehnice ale posturilor de observare.
Pentru mascarea porturilor s-a procedat la întunecarea acestora și
s-a interzis funcționarea farurilor de pe litoralul românesc.
Astfel, începând cu 22 decembrie 1989, în zona litoralului maritim
s-a jucat o carte importantă a diversiunii împotriva României sub
forma unei ,,operații (lovituri) aeronavale” cu scopul testării,
probabil, a dispozitivului militar care se realizează în asemenea
împrejurări.
În pofida unor dificultăți de cooperare, a
insuficientelor deprinderi în ducerea acțiunilor de luptă pe timp de
noapte, a absenței unei pregătiri psihologice adecvate, forțele
Marinei Militare, ale marii unității mecanizate, ale celorlalte
unități cu care s-a cooperat și-au făcut datoria, demonstrând o mare
capacitate de mobilizare, atașament față de cauza Revoluției,
hotărârea fermă de a apăra litoralul românesc.
