O noapte furtunoasă, pe Insula Zeilor

„O mare liniștită nu a format niciodată un marinar iscusit”
3 aprilie 2022 – Souda Bay, Creta

Creta este cea mai mare insulă din arhipelagul elen, cu o populație estimată de circa 600.000 de locuitori și un farmec cu totul special, născut din confluența spectaculoasă a munților cu marea. La sosirea noastră, pe 30 martie, am găsit crestele montane încă acoperite cu un strat generos de omăt. În contrast, la baza munților, briza Mării Egee adie cu o prospețimea relaxantă a verii eterne. „Mircea” revede cheul din Souda Bay pentru a prima dată, din 2018. Apucăm să fixăm parâmele, iar motorul, fidelul nostru MAK 1100 Diesel, răsuflă ușurat.

Înainte de a păși pe tărâmul de unde a izvorât mitologia greacă, am și primit cel mai spectaculos cadou al primei escale din primul marș al navei-școală din acest an. Pentru a se revanșa față de faptul că programul de la sediul misiunii diplomatice din Atena nu i-a permis să ne aștepte la sosire, atașatul român al apărării, col. dr. ing. Florin –Ion  Marinescu, a obținut pentru echipa de comandă a Bricului „Mircea” o vizită la portavionul „Charles de Gaulle”, aflat în ultima sa zi de scală în baza militară navală din Creta.

Nava-amiral a Marinei militare franceze – singurul portavion nuclear din Europa, impresionează pe deplin de la prima vedere. Greutatea sa de circa 40.000 de tone adăpostește o bază militară mobilă, cu toate facilitățile necesare. De cum am pășit pe schela portavionului, „Charles de Gaulle” ni s-a înfățișat chiar mai impunător decât ar lăsa să se vadă de la distanță. Ofițerii români din echipajul NS „Mircea” au fost impresionați prima dată de atmosfera de deplin profesionalism care domina fiecare încăpere pe care am vizitat-o. Al doilea cel mai impresionant lucru a fost, firește, tehnica – vârf de gamă- de la bordul navei franceze.

Întâlnirea dintre comandantul navei-școală „Mircea”, comandorul Mircea Târhoacă și comandantul portavionului „Charles de Gaulle”, comandorul Sebastien Martinot, rămâne o imagine istorică în colecția de fotografii care ilustrează parcursul diplomatic foarte activ și productiv al bătrânului și înțeleptului Bric „Mircea”.

Escala din Souda a navei-școală „Mircea”, din perioada 30 martie- 3 aprilie, era inițial gândită ca una tehnică, pentru refacerea capacității și, desigur, pentru a le oferi românilor din Creta, dar și grecilor posibilitatea de a vizita un crâmpei din România. Cu eleganța sa aproape inegalabilă, „Mircea” s-a distins fără echivoc în peisajul de la grecesc, unde se mai aflau acostate nave militare, feriboturi, dar și nave de croazieră. Pe una dintre navele de croazieră sub pavilion elen, care efectuează curse în Mediterana s-a aflat și fotograful constănțean Ștefan Ciocan, care ne-a spus că, deși a aflat prea târziu că nava de croazieră pe care se afla la aproximativ 200 de metri distanță de Bricul „Mircea” a fost extrem de încântat și spune că vederea navei simbol a Marinei Române l-a făcut să simtă profund mândria de a fi român. „Aici, în Portul Souda, vizitatorii au fost pe măsura eforturilor pe care le-a făcut Ambasada României de la Atena pentru a populariza acest eveniment. Noi am vizitat obiectivele militare de aici, dar cel mai important obiectiv pe care l-au văzut ofițerii bordului a fost portavionul francez «Charles de Gaulle». Am fost primiți de comandantul navei și îi mulțumim pe această cale și de asemenea îi mulțumim și atașatului militar al României de la Atena care a înlesnit o astfel de vizită”, afirmă comandantul NS „Mircea” , comandor Mircea Târhoacă.

În cea de-a doua noapte petrecută la cheu, în Souda, chiar când clopotul de la puntea centru indica miezul nopții, Poseidon, zeul mării, i-a lansat voinicului de legendă, „Mircea”, o provocare cu totul și cu totul neașteptată. Complice cu zeul Eon, care a stârnit cel mai strâșnic vânt care să lovească în rafale și complet fără milă, Poseidon a tulburat apele într-un mod care i-a uimit până și pe navigatorii cu experiență de la bord. Era trecut de ora 01:30 când comandantul navei a ordonat mobilizarea echipajului pentru schimbarea unghiului de orientare al vergilor. Ce a urmat a fost, din nou, o imagine de-a dreptul spectaculoasă și, în același timp, un moment pe care elevii militari de la bord nu-l vor uita prea ușor.

Elevii de anul I ai Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale au sărit imediat din hamace și și-au luat pozițiile la manevrele de brațat. Efortul comun și perfect sincronizat de care au dat dovadă elevii, sub comanda foarte calculată și precisă a maistrului militar clasa a II-a Marius Gabriel Tomița, a fost uimitoare.

Pe un vânt care sufla cu peste 20 km/h, cu valuri care aruncau stropi asemeni săgeților pe punțile navei și în timp ce vaporul se legăna greoi sub presiunea tumultului sărat al mării, cadeții au acționat într-un suflet, cu o sincronizare perfectă, care i-a uimit și pe ei. Elev fruntaș Denisa Roșu a descoperit abia pe nava-școală că are rău de mare, însă nimic nu a putut-o opri să contribuie cu toată forța de care a fost capabilă la efortul depus de colegii săi.

Operațiunea de schimbare a unghiului vergilor, astfel încât nava să țină cât mai bine piept furiei naturii dezlănțuite, s-a desfășurat aproape în timp record, semn care demonstrează eficiența atrenamentele din ultimele 10 zile de marș. Elev fruntaș Dorina Țăranu este una dintre fetele care au pus umărul pentru stabilizarea navei în fața furtunii. „Sigur nu ne-am așteptat să ne lovească o astfel de vreme. Totul a pornit din senin. Dormeam și am început să auzim vuietul vântului și să simțim valurile mari care loveau bordajul. Nu știam ce se întâmplă. Apoi a venit comanda pentru brațat. M-am simțit foarte energizată să iau parte la acea activitate. Întâmplarea face că și eu am rău de mare, dar atunci nici nu mi-a fost teamă vreo clipă și nici răul de mare nu s-a mai manifestat. A fost ceva foarte, foarte interesant, deși sper din toată inima să nu prindem o astfel de vreme și când vom fi în marș, pe mare”, completează tânăra elevă, cu entuziasm în glas.

După noaptea furtunoasă care a bulversat întreg echipajul, următoarea zi a fost una foarte caldă și însorită, perfectă pentru excursia la Muzeul Marinei din Creta, situat în Chania, experiență oferită prin curtoazia Comandamentului Naval din Souda. Primii care au vizitat muzeul au fost cadeții de la bord. Tinerii au găsit interesante exponatele, care variau de la fosile de scoici până la o foarte impresionantă expoziție de machete de nave civile și militare.

Ultima seară în Souda ne-a oferit onoarea de a-i avea la bord pe membrii misiunii diplomatice române în Republica Elenă, echipă coordonată cu multă tenacitate de către doamna ministru consilier Adriana Ciamba, unul dintre cei mai valoroși diplomați de carieră ai României și o prietenă a navei-școală „Mircea”. Bucuria revederii cu velierul care i-a furat pentru totdeauna inima a simțit-o și doamna consilier diplomatic Mioara Pituț. Întâlnirea a avut loc sub forma unui cocktail, la bordul navei, unde invitați au fost lideri militari din Creta, inclusiv șeful bazei navale NATO din regiune, dar și diplomați de carieră. Atmosfera a fost completată de un spectacol de muzică populară românească oferit de elevii fruntași Mădălina Frățilă și Eduard Iftimie, ambii cu o vocație deosebită și cu câte o carieră de solist pe care au pus-o pe planul doi, alegând să îmbrace uniforma militară.

Concluziile primelor zece zile de marș și a primei escale, le expune chiar comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă: „Pe durata deplasării din Marea Neagră spre Strâmtoarea Bosfor și Dardanele misiunea noastră a decurs normal, am întărit observarea pe timp de noapte prin folosirea dispozitivelor pe timp de noapte, astfel încât lucrurile, în cele 20 de ore în care am tranzitat Marea Neagră până în Strâmtoarea Bosfor, au decurs normal, nu am avut incidente. Elevii care se află la bordul navei s-au acomodat destul de bine, marea a fost una prielnică pentru tinerii învățecei în ale marinăriei, sper să fie așa în continuare și să ne facem misiunea cu succes până la capăt”.

Ne desprindem de cheu pentru a părăsi Souda, însă nu înainte de a efectua la bord ceremonia de ridicare a pavilionului. Este o zi specială, prima duminică a lunii aprilie, marcată drept Ziua NATO în România, așa că, pe bordul tribord, a fost arborat astăzi, pe imnul NATO, pavilionul Alianței.

Text: Cristina Sîmbeteanu
Foto: Cristina Sîmbeteanu; Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare: