Menu
Statul Major al Forțelor Navale
24 iulie 2023
Persoană de contact: Asp. Sorina Băcanu
Telefon: 0752 029 494

De la Taranto la Izmir

Simularea unei situații de maximă urgență, în largul mării

Nava-școală „Mircea” a părăsit portul italian Taranto în dimineața zilei de 19 iulie, pentru a lua cap compas următoarea destinație de escală, Portul Izmir din Turcia. Albastrul cerului și al mării îndeamnă la reflecții optimiste, în timp ce prin catarg răsună îndemnul melodic atât de cald și familiar al regretatului Gil Dobrică – „Hai acasă!”. Calendarul se subțiază pe măsură ce cad filele aferente zilelor rămase până la întoarcerea bricului la Constanța.

După ce zarva manevrei de ieșire din port s-a potolit, cadeții sunt adunați la puntea centru pentru comunicări de ordine. Programul zilei va cuprinde o recapitulare practică a cunoașterii navei, precum și ateliere de noduri marinărești, în timp ce soldații și gradații profesioniști dau startul retușurilor necesare pentru ca „lebăda albă” a Forțelor Navale Române să strălucească la festivitățile dedicate Zilei Marinei Române. 

Soarele dogorește cu putere, iar termometrele de la bord indică peste 40 de grade Celsius la umbră. Pe puntea navei circulă, în surdină, o glumă de sezon culeasă de pe internet: „Am înțeles că iulie este luna lui Cupor, însă vreau să știu cine a dat cuptorul la maxim?”. Canicula evaporă, aproape vizibil, energia echipajului, motiv pentru care se ia decizia ca, în noaptea de 19 spre 20 iulie ora bordului să revină în concordanță cu ora României, adică ora 00:00 să devină ora 01:00, deșteptarea să se facă la ora 5:30, iar stingerea la ora 21:30, astfel încât echipajul să câștige timp pentru a desfășura activitățile cu mai multă eficiență, evitând orele de caniculă de la amiază.

La adăpost de canicula de afară, studenții militari sunt adunați, în prima parte a zilei de 20 iulie, în cazarma trei, unde ofițerul secund le comunică „surpriza zilei”: extemporal la cunoașterea și vitalitatea navei. Studenților li se dictează 11 întrebări menite să le evalueze cunoștințele practice acumulate până în acest punct al stagiului de practică. Li se cere, printre altele, să enumere între trei și cinci semnale cu sifleea învățate, să precizeze câte compartimente etanșe are nava și să le denumească, precum și să specifice procedurile practice de acțiune în cazul constatării unei găuri de apă. Comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă își face și el apariția în cazarma studenților pentru a le ura succes și pentru a le promite că cel mai bun rezultat la testare va primi o recompensă... dulce imediat ce acostăm în portul Izmir.

În fața foilor de examen, cadeții sunt relaxați. De la plecarea din Constanța au avut timp suficient să colinde nava în lung și-n lat, de la prova la pupa, s-o observe, în amănunt, de la chilă la măr, au luat parte la patrule de siguranță cu vitalistul de serviciu, au făcut carturi de veghe, curier, timonier și la navigație, astfel încât prea puțini sunt cei care s-ar putea văita că n-au „căzut” pe subiect.

Ziua de vineri, 21 iulie, se scurge în lentoarea dictată de aceeași caniculă care nu ne dă pace nici aici, în largul mării. În calitate de lider al echipei de scafandri de la bord, aspirantul Radu Crișan le-a pregătit studenților un atelier inspirațional, am putea spune, în care să le prezinte echipamentul și specificul profesiei de scafandru. Prezentarea se desfășoară tot la adăpostul oferit de cazarma trei, unde studenții ascultă cu interes real discursul aspirantului Crișan și profită de fiecare pauză între fraze pentru a strecura câte o întrebare. Reeditând momentul în care el însuși a îmbrăcat pentru prima oară, din curiozitate, costumul de neopren al scafandrilor, pe bricul „Mircea”, în marșul de instrucție din 2019, aspirantul Radu Crișan caută doritori să preia ștafeta. Desigur, numărul mâinilor ridicate este disproporțional cu numărul de costume disponibile pentru a fi încercate. Sunt aleși doi voluntari pe care scafandrii îi ajută să se echipeze și să iasă pe punte.

La puntea centru se desfășoară activități de mentenanță, însă, dintr-o dată, un zgomot mai puțin cunoscut ia în stăpânire atmosfera. În timp ce studenții se uită mirați în jur, grupa de vitalitate intră in alertă: „Om la apă!” Îngrijorarea crește, iar toți cei prezenți pe punte se îndreaptă spre copastie pentru a vedea dacă este vorba despre un incident real sau despre o simulare. Din fericire, avem de-a face cu un exercițiu. Armamentul bombardului coboară rapid șalupa la apă, în timp ce echipa medicală se materializează instantaneu, pe punte, gata de intervenție. Timonierul execută manevra de girație, în timp ce bombardul se îndreaptă spre locul unde Oscar, manechinul ghinionist, plutește în derivă, așteptând, ca de fiecare dată, să fie salvat. Recuperată din apă, „victima” este adusă înapoi pe navă, așezată cu grijă la puntea centru, unde i se acordă primul ajutor din partea echipei medicale. Studenții sunt cu toții adunați în jurul celor doi sanitari și le studiază încercând să memoreze, fiecare mișcare: verificarea semnelor vitale, aplicarea gulerului cervical, manevra de resuscitare, după ce s-a constatat că victima a fost la un pas de înec. Exercițiul se încheie cu ieșirea din scenă a manechinului cu tricou vărgat, cărat pe targă, spre infirmerie.

Este sâmbătă, ora 5:30, când pe navă răsună una dintre cele mai nepopulare dintre sonerii: Deșteptarea! În loc de înviorare, întregul echipaj are parte de o secvență desprinsă din scenariile filmelor de acțiune: „Om la apă!” Nici nu apucă militarii să se dezmeticească prea bine și să lase bombardul la apă, că o nouă alarmă tulbură atmosfera, altădată tihnită, a dimineții: „Incendiu în Cazarma 3!. Intervine grupa de vitalitate cu perdea de apă și stingătoare de incendiu cu pulbere!” Și de parcă nu era de ajuns, apa pătrunde la bord printr-o gaură apărută în Lestul 1. Rapid, situația pare să scape de sub control, odată ce un nou incendiu este anunțat, de data aceasta în cazarma maiștri. Echipa de vitalitate este copleșită, însă nu renunță. Militarii acționează cu calm și disciplină, încercând să readucă situația sub control. Echipați cu vestele de salvare și fiecare ținând în mâini ce a apucat să salveze din Cazarma 3, după așa-zisul incendiu, studenții militari stau grupați în dreptul plutelor, la puntea centru, încercând să țină pasul cu evenimentele și cu manevrele de intervenție. Cu un om căzut peste bord, două incendii violente în compartimente opuse ale navei și o gaură de apă, din senin apare o nouă amenințare, total neprevăzută: „Nava este atacată de pirați!” Acest din urmă avertisment le oferă studenților militari șansa de a vedea pe puntea Navei-școală „Mircea” un element cu adevărat inedit: grupa de protecție a forței, echipată cu veste și căști de kevlar și ținând la piept arma.

De sub linia orizontului, soarele se înalță tot mai curios de agitația de la bordul navei noastre. În lumina crudă și în umezeală dimineții prinse pe Marea Ionică, militarii de la bordul Navei-școală „Mircea” recapătă controlul asupra întregii situații. Victima căzută la apă este recuperată în viață și predată pentru îngrijire la infirmerie, incendiile sunt lichidate fără probleme majore, toți membrii echipajului au reușit să iasă pe punte la timp, gaura de apă este astupată, iar atacurile piraților sunt respinse eficient. Studenții militari pot răsufla și ei ușurați după cea mai intensă sesiune de înviorare pentru care comandantul navei a creat toate premisele să rămână în istoria navei și a marșurilor de instrucție.

Abia dezmeticit din evenimentele, simulate, din fericire, întregul echipaj se întreabă „Ce-a fost asta?!”. Răspunsul vine odată cu raportul navei, de la ofițerul secund, căpitanul Robert Molodeț, iar explicația este adresată, în special, cadeților de la bord: „Veți deveni ofițeri de marină pe nave militare care au șanse să ajungă în zone de război, iar situații complexe precum cea simulată în această dimineață pot deveni, ușor, realitate. În cazul unui atac asupra navei, vă puteți confrunta cu mai multe incendii care se manifestă simultan în compartimente diferite ale navei, riscați să aveți oameni răniți, în timp ce nava se află sub atac. Sunt situații tensionate pe care trebuie să fiți în măsură să le gestionați cât mai eficient. Acesta a fost și scopul exercițiului din această dimineață”.

După masa de dimineață, programul zilnic al cadeților continuă cu o nouă sesiune de antrenament cu bărcile 10+1, urmată de un mic exercițiu de abandon al navei, care dă șansa echipajului să se răcorească în apa de o limpezime perfectă a Mării Ionice.

Mai avem o zi până acostăm în Izmir, iar programul cadeților include câteva elemente de pregătire practică și teoretică. Cursul practic al zilei aparține echipei medicale, care le predă studenților adunați, din nou, în Cazarma 3, ABC-ul manevrelor de acordare a primului ajutor în cazul incidentelor specifice care pot apărea la bordul unei nave. Un alt curs îi aparține locotenentului Ciprian Popa a cărui misiune este să îi familiarizeze pe studenții militari cu manevrele care trebuie efectuate în cazul unui incident de „om la apă”. Scopul acestui curs este să îi instruiască pe cadeți pentru un exercițiu pe care îl vor desfășura în ultima săptămână de practică la Nava-școală „Mircea”. Până atunci însă, iată-ne ajunși în raionul de ancorare, cu doar o noapte înainte de intrarea în Portul Izmir. Prognoza meteo anunță, în continuare, vreme deosebit de caldă, chiar și pentru mijlocul verii, iar programul de la bord prevede vizite de reprezentare pentru promovarea valorilor și tradițiile marinărești ale României, precum și a învățământului militar de marină românesc.

De la bordul navei-școală „Mircea” a consemnat Cristina Sîmbeteanu

Comunicat de presă

BackShare:   

Loading data ...